Judete din Romania
Judetele tarii, o enciclopedie pe .. net

Reorganizarea teritoriala a Romaniei
     media: 5.00 din 3 voturi

Reorganizarea teritoriala a Romaniei ar trebui sa arate asa dupa noul proiect :

  1. Judetul Nord-Vest cu capitala la Cluj-Napoca
  2. Judetul Centru cu capitala la Brasov
  3. Judetul Vest cu capitala la Timisoara
  4. Judetul Sud-Vest cu capitala la Craiova
  5. Judetul Nord-Est cu capitala la Iasi
  6. Judetul de Sud cu capitala la Ploiesti
  7. Judetul Bucuresti-Ilfov cu capitala la Bucuresti

Statul Roman doreste aceasta reorganizare dupa ce Traian Basescu a cerut , in sedinta de guvern , reorganizarea teritoriala a Romaniei prin inlocuirea celor 41 de judete cu 8 judete mari (in care intra si Bucuresti).Presedintele Romaniei a sustinut ca actuala organizare teritoriala adoptata in 1968 este ineficitenta in utilizarea fondurilor europene si sporeste coruptia.


Totusi eurodeputatii PNL sustin ca modificarea structurii administrative nu a fost impusa de Comisia Europeana , ci este o decizie care ar urma sa atraga mai multe fonduri europene.Acest lucru va fi foarte greu de obitinut mai ales dupa ce reprezentantii de la Bruxelles au anuntat ca aceasta reorganizare nu va influenta actualul flux de acordare a fondurilor europene. In raspuns la aceasta afirmatie , Comisia Europeana a anuntat ca nu au fost informati despre reorganizare teritoriala a tarii.Acestia apreciaza tentativa guvernului Roman de organizare in regiuni a tarii , dar acestia sustin ca nu va putea produce schimbari in actualul flux de acordare a fondurilor europene.


Judetul Constanta
     media: 4.50 din 6 voturi

Judetul Constanta

Judetul Constanta reprezinta o importanta zona turistica a României, datorita litoralului Marii Negre - 82 km de litoral din totalul de 245 km, cât are tarmul românesc al Marii Negre, tezaurului arheologic, ineditului peisajelor naturale, zonelor de agrement, vânatoare si pescuit. Aceasta componenta reprezentativa a economiei judetului concentreaza cca 43 % din potentialul turistic al tarii, prin cele 19 localitati litorale, din care 13 statiuni. (60 % în hoteluri).
Pe lânga turismul litoral si balnear, în ultimii doi ani exista tendinta dezvoltarii unui alt tip de turism - de afaceri, prin existenta unor complexe turistice moderne, care pun la dispozitie sali de conferinte si în general, au toate conditiile pentru desfasurarea întâlnirilor de afaceri la orice nivel.

Zona litorala Capul Midia - Vama Veche se întinde pe o lungime de 70 km, cuprinzând cea mai dezvoltata retea de localitati urbane si rurale:
Statiunea Mamaia , înfiintata în anul 1906, ocupa o suprafata îngusta ce desparte lacul Siutghiol de Marea Neagra, pozitie ce favorizeaza cura balneara si sporturile nautice, fiind o statiune destinata în special turismului de odihna si agrement.
Statiunea Eforie Nord , situata la 14 km de Constanta, este marginita la est de Marea Neagra, iar la sud-vest de lacul Techirghiol renumit prin binecunoscutele sale valente curative. Statiunea functioneaza partial si în extrasezon si este recomandata pentru turismul curativ, fiind renumita pentru Sanatoriul EFOSAN, important centru fizioterapeutic.
Statiunea Eforie Sud este situata între faleza marii si lacul Techirghiol si este recomandata pentru tratamentul cu namol si bai în apele lacului Techirghiol, în tratarea afectiunilor locomotorii si reumatismale în aer liber cu namol sapropelic în centrul balnear ,,Baile Reci".
Statiunea Techirghiol situata pe malul lacului cu acelasi nume, a dobândit statutul de statiune balneara în 1899. Factorii curativi sunt apa sarata a lacului - predomina clorurile de sodiu si magneziu si iodura de sodiu si namolul sapropelic terapeutic de origine organica cu saruri multiple.
Statiunea Costinesti , situata la 31 km de Constanta, se remarca prin multitudinea manifestarilor cultural - artistice destinate tinerilor.
Salba de noi statiuni litorale, construite în anul 1965, este formata din: Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn .
Stravechiul Callatis , cu o vechime de peste 2000 de ani, actualul municipiu Mangalia , este si o statiune balneoclimaterica permanenta, binecunoscuta. Beneficiind de o structura de cazare moderna, baza de tratament permite realizarea de proceduri cu apa mezotermala, sulfuroasa, captata din izvoarele Callatis si Hercules pentru afectiuni digestive , renale, metabolice si reumatismale.

Litoralul dispune de cai de comunicatii moderne care îl leaga de restul tarii si are o echipare tehnico-edilitara ce satisface cerintele unui numar de cca 2 milioane de turisti. Baza turistica dispune de 818 unitati de cazare, cu 121 196 locuri, din care: 278 hoteluri, 29 campinguri, 418 vile, 13 tabere. Activitatea turistica a judetului Constanta este determinata în principal de:
caracteristicile geo - topo - climatice;
factorii naturali de cura;
vestigiile si monumentele cu valoare istorica si arhitecturala;
baza de cazare, de alimentatie, de tratament si de agrement;
posibilitatile de practicare a mai multor forme de turism (de odihna, balnear, cultural, stiintific, profesional, în interes de afaceri, pentru copii si tineret);
posibilitatile de conexiune facila dintre Vestul Europei, Orientul Mijlociu si Extremul Orient care favorizeaza dezvoltarea turistica.


Judeţul Bacău
     media: 4.43 din 7 voturi

Bacăul este judeţ în regiunea Moldova din România. Suprafaţa: 6.603 km²; reşedinţa: municipiul Bacău; principalele cursuri de apă: Siret, Bistrita, Trotuş, Tazlău, Berheci, Zeletin; principalele lacuri: Bălătău (baraj natural), Belci, Poiana Uzului (alimentare cu apă), Racova, Gârleni, Şerbăneşti şi Lilieci (hidroenergetice); altitudine maximă: vf. Grinduşu (M. Tarcău) 1.664 m, vf. Nemira 1.648 m, vf. Şandru Mare 1.639 m (M. Nemira). Judeţe vecine: la est- judeţul Vaslui, la sud- judeţul Vrancea, la vest- judeţul Covasna şi judeţul Harghita, la nord- judeţul Neamţ.
Geografia Judetului
Judetul Bacău, este situat la intersecţia unor importante mijloace de comunicatie, ocupă suprafaţa de 662.052 hectare, adică 2,8 % din teritoriul României. Desfăşurînduse la o distanţă de 302 km departare de Bucureşti, pe drumul european E85, are graniţa cu judeţele Covasna si Harghita la vest, cu judeţul Vaslui la est, Judeţul Neamţ la nord si Judeţul Vrancea la sud. Judeţul este acoperit in proporţie de 48,5% de teren arabil si 39,8% de păduri (fag, stejar, pin, molid, brad). Variaţia reliefului arată distribuţia egală a munţilor, dealurilor, platourilor si câmpiilor, scăzând in altitudine de la 1.664 m in vest (Muntii tarcaului) la 100 m in est (Valea Siretului). Reţeaua hidrografică este alcatuită in principal din apele din bazinul mijlociu al Siretului si din lacurile de acumulare construite pe cursurile inferioare ale râurilor Bistriţa, Tazlău, Uz şi Siret. Daca in secolele XIV-XV Bacău era un important oraş manufacturier si comercial, in aceasta regiune, in prima decada a secolului al XIX-lea s-au pus bazele exploatarii şi prelucrarii petrolului şi a lemnului la scara industriala, cât şi prima fabrica de hârtie, textile şi încălţăminte. Din punct de vedere al organizării teritorial-administrative, judeţul Bacău este alcatuit din 87 unităţi teritorial-administrative, doua municipii (Bacău şi Oneşti), şase orase (Buhuşi, Comăneşti, Dărmăneşti, Moineşti, Slănic-Moldova şi Târgu Ocna) şi 79 de comune. În 31 august 1997, Municipiul Bacău, reşedinţa judeţului Bacău, avea 208.556 locuitori, fiind al 12-lea oras din Romania din punct de vedere al numarului de locuitori. Populatia de 745.443 locuitori la 31 august 1997 plaseaza judetul Bacău pe locul şase dupa Municipiul Bucuresti, judetele Prahova, Iaşi, Dolj si Constanţa. Densitatea medie a populaţiei în judeţul Bacău este de 112,86 locuitori pe km pătrat, cu cea mai mare densitate de 230 locuitori pe km pătrat in zona industrializată in care locuieşte mai mult de 50,54 % din populaţia judeţului.


pagina urmatoare >>


   
 
 
Powered by www.ablog.ro
Termeni si Conditii de Utilizare